Nimeni nu ne învață să ne cerem scuze

scuze

În viața asta nimeni nu ne învață să ne cerem scuze,

pentru că scuzele sunt pentru cei ce nu au buze.

Scuzele sunt acuze.

 

Pentru a fi respectați ne batem joc de toți,

că n-au chiloți sau că sunt hoți

sau nu așa cum suntem toți.

 

Cum poți fi tu altfel decât așa perfect cum ești tu,

iar noi restul, îndatorați.

 

Mereu datori cu o carte, cu bani, cu un mesaj

de La Mulți Ani,

cu tot ce n-am știut să-ți citim din gânduri

din apropouri sau printre rânduri.

 

Uite așa, vorba lui Robbie Williams

devine adevărată:

„The youth is wasted on the young,

before you know it’s come and gone

…too soon”.

 

Ne vom trezim bătrâni și grei cu-atâtea lucruri nespuse,

de-atâtea „iartă-mă” mute

oprite de orgolii

sau de gânduri de nimeni neștiute.

 

Acum suntem prea tineri pentru așa ceva

pentru iartă-mă, nu mă ierta.

Dar mâine sau într-o altă viață

ne va părea rău că nimeni nu ne-a învățat

să ne iertăm cu-adevărat…

 

De bunăvoie și nesilită de nimeni,

Poezia asta știi că este despre tine.

 

A