De ce este important să ne cunoaștem trecutul?

SANYO DIGITAL CAMERA

Trăim în prezent, locul unde locuiesc atât trecutul din amintiri și viitorul din dorințe.

Ce legătură au unele cu altele?

Totul. Ceea ce ai fost în trecut îți influențează mentalul, mentalitatea, adică felul în care te comporți sau ești în prezent.

Știm bine că nimeni nu poate prezice viitorul, pentru că viitorul se schimbă în funcție de ce se întâmplă în prezent.

  • Așa că, ceea ce ai fost cândva, sau ceea ce crezi că ai fost cândva vei redeveni.

De asta este important să ne cunoaștem trecutul, pentru a ști ce merităm să ne dorim în viitor, nu doar pentru a ști o poveste de demult.

Marea majoritate a românilor nu-și cunosc trecutul istoric și din această cauză trăim aceste vremuri în care, nu doar că nu ne iubim țara și neamul, dar, dacă avem ocazia ne și criticăm noi pe noi înșine la fiecare pas.

  • Cum poți să știi ce meriți, dacă nu știi ce ai avut cândva, ce ai fost cândva?

Foarte pe scurt:

  • Istoria din manualele de istorie este o mare minciună, nu suntem urmașii Imperiului Roman, pentru că acest imperiu nu a fost o etnie, cu o organizație instituțională și militară.
  • Nu vorbim latina, vorbim limba vechilor daci, din care latina însăși s-a tras.
  • Străbunii noștri studiau la școlile Zamolxiene, unde însuși Herodot ar fi studiat la rândul său.
  • Zalmoxis însuși înseamnă Zeul (zal) Moș (mox), geto-dacii aveau un Dumnezeu, dinainte de greci și romani. Acesta a dat dacilor Legile Belagine, cele mai pacifiste reguli de viață după care toate religiile ar trebui să se conducă.

Credeți că niște barbari au timp să facă sute de bijuterii de aur masiv, sau au resursele necesare? Ce ziceți de faimoasele brățări dacice? Eu una, nu!

  • Străbunii noștri erau cei mai numeroși după inzi și cei mai bravi dintre Traci.

Tăblițele de la Sinaia ne spun toată istoria, însă nu sunt cercetate.

Cât de bine vă știți istoria de fapt?

De ce este important să ne cunoaștem trecutul?

  • Pentru că avem nevoie să învățăm să ne iubim din nou, ca neam, ca frați, ca țară.

Să ne amintim ce sânge ne curge prin vene: un sânge de Decebal! (nicidecum de roman/Traian)

De ce vă zic toate astea? (Și sunt puține)

Pentru că, cred că suntem suficient de maturi să le recunoaștem și să le discutăm deschis, nu doar în cercuri restrânse și cu grijă.

Pentru că nu există altă cale de a ieși din mizeria de azi din România decât știind ce merităm de fapt ca români, urmași ai bravilor și înțelepților daci.

Pentru că ni s-a furat identitatea și istoria și odată cu ea (și mai grav) MENTALITATEA.

(Să nu credeți că dacii au ajuns să zică vreodată „ca la noi la nime”, cum zic românii azi.)

  • Trezirea din somnul cel de moarte în care v-adânciră barbarii de tirani!

Investigați singuri, interesați-vă și veți ajunge să vă iubiți nou.

Pentru că noi suntem vatra Europei, pentru că noi avem o limbă străveche din care toți s-au inspirat, pentru că am fost invidiați de toți vecinii și temuți de toți străinii.

Comportați-vă ca atare!